Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru spionaj

BELGRAD/LONDRA – Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru spionaj. Oficialii sârbi au instalat programe de spionaj de producție internă pe telefoanele a zeci de jurnaliști și activiști, a declarat Amnesty International într-un raport publicat luni, citând dovezi criminalistice digitale și mărturii ale activiștilor care au declarat că au fost piratați în ultimele luni.

În două cazuri, software-ul furnizat de compania israeliană de supraveghere Cellebrite DI Ltd a fost utilizat pentru a debloca telefoanele înainte de infectare, se arată în raport.

Programul spion sârbesc, denumit “NoviSpy” de Amnesty, a făcut apoi capturi de ecran secrete ale dispozitivelor mobile, a copiat contactele și le-a încărcat pe un server controlat de guvern, se arată în raport.

“În mai multe cazuri, activiștii și un jurnalist au raportat semne de activitate suspectă pe telefoanele lor mobile direct după interviurile cu poliția sârbă și autoritățile de securitate”, a declarat Amnesty.

Ministerul sârb de Interne, Ministerul de Externe și agenția de informații BIA nu au răspuns la solicitările de comentarii făcute la 12 decembrie.

Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru spionaj. Produsele Cellebrite sunt utilizate pe scară largă de autoritățile de aplicare a legii, inclusiv de FBI, pentru a debloca telefoanele inteligente și pentru a căuta dovezi. David Gee, Chief Marketing Officer al Cellebrite, a declarat că investighează acuzațiile Amnesty.

“În cazul în care aceste acuzații sunt corecte, acest lucru ar putea constitui o posibilă încălcare a contractului nostru de licență cu utilizatorul final”, a declarat Gee pentru Reuters. Dacă ar fi cazul, a spus Gee, Cellebrite ar putea suspenda utilizarea tehnologiei sale de către autoritățile sârbe.

Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru spionaj. Plasarea de software de supraveghere pe dispozitive “nu este absolut ceea ce facem”, a spus Gee. El a adăugat că Cellebrite a început să contacteze oficialii sârbi, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare.

EXPERȚI CRIMINALIȘTI

Unul dintre activiștii prezentați de Amnesty în raport a declarat că a observat că contactele de pe telefonul său au fost exportate imediat după o întâlnire cu BIA.

Activistul a declarat pentru Reuters că și-a arătat telefonul unor experți în criminalistică digitală, care au descoperit că spyware-ul NoviSpy le-a exportat contactele și a trimis fotografii private de pe dispozitivul lor către un server controlat de BIA.

Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru spionaj. Potrivit Amnesty, Serbia a primit dispozitive de spargere a telefoanelor de la Cellebrite ca parte a unui pachet mai amplu de asistență conceput pentru a ajuta Serbia să îndeplinească cerințele pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru spionaj. Acest pachet, care a fost finanțat de guvernul norvegian și administrat de Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS), a fost furnizat Ministerului sârb de Interne în perioada 2017-2021 pentru a ajuta Serbia să lupte împotriva criminalității organizate, se arată în raport.

Guvernul norvegian a încetat temporar livrarea de dispozitive Cellebrite către Serbia în 2018, a declarat Amnesty. Ambasada Norvegiei la Belgrad și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la program, a adăugat raportul, dar UNOPS a livrat în cele din urmă dispozitivele în iunie 2019.

Serbia a folosit tehnologia unei firme israeliene pentru spionaj. “Afirmațiile făcute în raport sunt alarmante și, dacă sunt corecte, inacceptabile”, a declarat ministrul adjunct de externe al Norvegiei, Maria Varteressian, pentru Reuters. “Ne vom întâlni cu autoritățile sârbe, precum și cu UNOPS la sfârșitul acestei luni pentru a obține informații suplimentare în această privință”.

“Ne așteptăm ca UNOPS să investigheze acuzațiile”, a adăugat ea.

Într-o declarație, UNOPS a declarat că salută raportul Amnesty și a precizat că, în anii care au urmat anului 2017, agenția a “îmbunătățit în continuare mecanismele de evaluare și atenuare a potențialelor efecte negative”. Agenția nu a detaliat aceste măsuri.