Slovacia, în stradă. Proteste masive împotriva politicii pro-ruse a lui Fico

Zeci de mii de protestatari s-au adunat vineri într-o piață centrală din capitala slovacă, fluturând bannere împotriva politicii premierului Robert Fico de apropiere de Rusia, după ce tensiunile dintre guvern și opoziție au crescut, scrie Reuters.

Protestele slovace cresc în semn de reproș față de apropierea de Rusia a premierului Fico

Organizatorii au estimat că 60 000 de persoane au participat la demonstrația din Piața Libertății din Bratislava, de aproximativ patru ori mai multe decât la ultima demonstrație de acum două săptămâni.

Protestele s-au apropiat de nivelurile înregistrate în 2018, când uciderea unui jurnalist de investigație a provocat demonstrații în masă și a forțat demisia lui Fico. Fico a câștigat realegerea ca prim-ministru în 2023.

Protestatarii au strigat “Destul cu Fico” și “Noi suntem Europa” și, la un moment dat, au iluminat piața cu telefoanele lor mobile după o scurtă pană de curent.

Mitinguri au avut loc și în alte 20 de orașe, site-ul de știri Dennik N estimând că cel puțin 100 000 de persoane au protestat în întreaga țară din Europa Centrală.

Tensiunile au crescut în această săptămână, după ce guvernul de stânga-naționalist al lui Fico și-a atacat adversarii progresiști, acuzându-i că încearcă să provoace haos.

Guvernul plănuiește noi măsuri preventive pe fondul a ceea ce Fico a declarat a fi planuri de escaladare a protestelor în încercări de răsturnare ilegală a guvernului, inclusiv prin ocuparea clădirilor de stat.

Citând informații de la serviciile de informații, Fico a afirmat, fără a prezenta dovezi, că în Slovacia ar exista un grup de experți neidentificați care ar fi ajutat la protestele împotriva unui lider pro-rus în Ucraina în 2014 și în Georgia anul trecut.

Partidele politice de opoziție și grupurile civice care organizează protestele au respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt menite să distragă atenția de la problemele politice pe care fragila coaliție guvernamentală nu reușește să le abordeze.

Partidele de opoziție au solicitat un vot de neîncredere împotriva guvernului Fico, însă până în prezent Fico pare să fi supraviețuit votului, deoarece menține o majoritate subțire.

De la revenirea sa în funcția de prim-ministru pentru a patra oară în 2023, Fico a stârnit îngrijorarea criticilor că guvernul său slăbește valorile democratice și îndepărtează politica externă de aliații din Uniunea Europeană și NATO și o apropie de Rusia.

“Nu vrem să fim cu Rusia… Vrem să fim în Uniunea Europeană, vrem să fim NATO și vrem să rămânem așa”, a declarat protestatarul Frantisek Valach la Bratislava.

DISCUȚIILE LUI FICO LA MOSCOVA

Ultima rundă de proteste vine după ce Fico a călătorit în mod privat la Moscova în decembrie pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o întâlnire rară pentru un lider UE de când Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Marian Kulich de la grupul civic Mier Ukrajine (Pace Ucrainei), care a organizat protestele, a declarat că scopul a fost de a “crea presiune astfel încât acest guvern să își schimbe de fapt direcția față de Moscova și să se concentreze” pe partenerii UE și NATO.

Fico a devenit din ce în ce mai antiliberal după 2018. În luna mai a anului trecut, un pistolar singuratic l-a împușcat și rănit pe Fico, protestând împotriva politicilor sale, iar de atunci Fico a intensificat atacurile împotriva opoziției.

De asemenea, el a fost în dispută deschisă cu Ucraina după ce Kievul a oprit tranzitul livrărilor de gaze rusești care se îndreptau spre Slovacia la 1 ianuarie și a amenințat că va pune capăt ajutorului umanitar ca represalii.

Guvernul său a pus capăt ajutorului militar de stat acordat Kievului după preluarea mandatului, iar pe plan intern a modernizat, de asemenea, radiodifuzorul public, în ciuda preocupărilor legate de libertatea presei, și a îndulcit urmărirea penală a infracțiunilor economice, ceea ce a provocat proteste anul trecut.

Fico a apărat politica externă a guvernului său, afirmând că aceasta a lucrat în toate direcțiile și, deși a criticat unele politici ale UE, a afirmat că politica a fost încă determinată de apartenența la UE și NATO.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy și-a oferit sprijinul pentru protestatarii slovaci, postând o fotografie a demonstrației pe X cu un comentariu, în slovacă: “Bratislava nu este Moscova. Slovacia este Europa”.