ARTICLE AD BOX
În data de 14 decembrie 2024, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reacționat ferm la acuzațiile formulate de Ambasada Rusiei la București, care a criticat un comunicat emis de MApN cu privire la securitatea României în contextul războiului din Ucraina.
Ambasada rusă a semnalat „acuzații nefondate” lansate de România cu privire la utilizarea minelor marine în atacurile împotriva infrastructurii portuare ucrainene. Aceasta este doar ultima dintr-o serie de încercări ale Moscovei de a manipula informațiile și de a justifica agresiunea sa în Ucraina, scrie Digi24.
Contextul din care a izbucnit conflictul diplomatic
Într-un comunicat de presă dat publicității pe 11 octombrie 2024, MApN a semnalat pericolele de securitate cu care se confruntă România din cauza războiului din Ucraina.
Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a declarat că „minele marine, dronele sau fragmentele de drone folosite în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene, care au căzut pe teritoriul național, sunt pericole de securitate cu care ne confruntăm în mod direct”.
De asemenea, acesta a subliniat angajamentul României, alături de aliații săi, pentru asigurarea securității în regiunea Mării Negre.
Acesta este contextul în care ambasada Rusiei a reacționat, respingând acuzațiile și declarând că toate minele marine din Marea Neagră ar fi de proveniență ucraineană și nu ar avea legătură cu Rusia.
În acest sens, Ambasada Federației Ruse a interpretat greșit declarațiile MApN, înlocuind „minele marine” cu „minele rusești” și oferind o interpretare distorsionată a afirmațiilor românești.
Răstălmăcirea informației MApN de către ambasada rusă
Ambasada Rusiei a încercat să răstălmăcească comunicatul MApN, concentrându-se exclusiv asupra unui detaliu minor: faptul că România a menționat minele marine, fără a specifica proveniența acestora.
Moscova a transformat această observație într-o acuzație conform căreia România ar fi afirmat că Rusia folosește minele marine în atacuri ilegale asupra Ucrainei. În realitate, MApN nu a făcut nicio astfel de afirmație, iar legătura cu Rusia nu a fost menționată.
Ministerul Apărării Naționale a subliniat că în comunicatul său din 11 octombrie, nu a fost niciodată implicată vreo afirmație conform căreia Rusia ar fi folosit mine marine în atacuri asupra porturilor ucrainene.
„Orice vorbitor de limbă română cu studii elementare de gramatică poate înțelege că fraza menționată reprezenta o enumerare a pericolelor de securitate cu care România se confruntă: minele marine și dronele sau fragmentele acestora, care au căzut pe teritoriul național”, a explicat MApN în replica sa.
Să ne uităm la faptele relevante
Ministerul Apărării Naționale a clarificat și faptul că, până la acest moment, 107 mine marine au fost identificate și neutralizate de forțele navale ale țărilor riverane ale Mării Negre, inclusiv România.
De asemenea, MApN a subliniat că, potrivit dreptului internațional, atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene sunt ilegale, dar ambasada rusă a evitat complet acest aspect. Astfel, în loc să abordeze esența problemelor de securitate regională și globală legate de agresiunea Rusiei în Ucraina, ambasada a încercat să manipuleze discursul concentrându-se pe detalii nesemnificative.
Diplomatia rusă și dreptul internațional
Un alt aspect remarcabil în acest schimb de reacții este faptul că ambasada Rusiei nu a contestat legalitatea atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene. MApN a punctat clar că „agresiunea ilegală, nejustificată și profund imorală a Federației Ruse împotriva Ucrainei” nu poate fi justificată prin „nicio formă de propagandă oficială sau încercări de manipulare informațională”.
În acest sens, observația ambasadei ruse că „toate minele marine din Marea Neagră sunt ucrainene” este o încercare de a ascunde adevărul și de a distrage atenția de la violarea dreptului internațional și a normelor fundamentale de protecție a infrastructurii civile.