Studiu: Impozitarea progresivă ar fi o otravă, nu un remediu, pentru buget și pentru creșterea economică a României

Mai mult, impozitarea progresivă nu ar aduce creșteri semnificative ale veniturilor bugetare și nici nu ar rezolva problema deficitului uriaș din prezent.

Studiul arată că, din 2005, de când a fost introdusă cota unică de impozitare a salariilor, economia României a avut printre cele mai rapide creșteri. Și în alte țări s-a întâmplat la fel.

În plus, cota unică a ajutat și la mărirea clasei de mijloc, arată același studiu.

Totuși, în contextul deficitului bugetar uriaș, Banca Mondială și FMI au recomandat României impozitarea progresivă în funcție de venituri, scenariu care a fost discutat și în coaliția de guvernare.

Pentru a vedea câți bani ar aduce în plus statului impozitarea progresivă, studiul a luat în calcul mai multe scenarii. Astfel, dacă pentru salarii brute de până la 8.500 de lei s-ar aplica o cotă de impozitare de 10% ca acum, peste acest prag - 15%, iar peste bruturi de 15.000 de lei - 25%, venitul suplimentar ar fi de numai 0,15% din PIB.

Un alt scenariu arată că, chiar dacă impozitarea ar crește agresiv, de la 16% pentru venituri mici, până la 60% pentru venituri mai mari de 15.000 de lei brut, venitul la buget ar crește cu mai puțin de 2% din PIB.

Ionuț Dumitru, coordonatorul echipei care a realizat studiul: „Știm cu toții, venituri foarte mari, în special din salarii, în România nu sunt foarte multe și atunci, chiar dacă taxezi mai agresiv sau cu o cotă mult mai mare veniturile mai mari, impactul bugetar nu e deloc unul semnificativ."

Ba chiar ar lovi în creșterea economică, mai arată documentul.

Radu Burnete, director executiv Concordia: „Orice taxare suplimentară pe care o pui acum va încetini economia. Dacă taxezi veniturile oamenilor, ei vor consuma mai puțin, scade cererea. Dacă taxezi companiile, vor investi mai puțin, deci nu deschidem fabrici noi, nu angajăm oameni."

Inclusiv o majorare a cotei unice de la 10 la 16% ar avea efecte negative asupra economiei: o contracție a PIB-ului cu 0,74% și o reducere a ocupării forței de muncă cu aproximativ 160.000 de persoane. Studiul a fost realizat la cererea Concordia de o echipă de cadre didactice a Academiei de Studii Economice din București.